sâmbătă, august 27, 2011

tot ce am luat de la aeroport am dus inapoi aproape la fel cum le-am luat, ceva mai arse de soare si de alte surse diverse de ardoare din care aflam ca in hexagon vremea e schimbatoare ba caldura mare ba ploi si vartejuri si pacura si mult fum de la oraselele astea industriale si gunoaie ramase de pe urma turistilor si iata ca se duce cat colo si concediul asta si cu adevarat incepe inca un an ciudat cine stie ce ne mai pregateste si asta deja a inceput foarte bine dupa cum stiti de unde si tactul scazut al vorbelor si bucurestiul tot canicular a ramas inca vreo cateva zile mai rezistam am trecut noi si atacuri cerebrale si de panica n o mai fi mult cateva zile si poate ne revenim la normal nu ca am fi da io tot sper alte noutati ce sa va mai zic au fost bune si azi ouashtele cu ceapa desi am omis sa punem unt dar sa privim partea buna o fi mai sanatos fara asa unde eram cu noutatile mi-am facut echipa pe fantasy football si ma tot holbez la campionatul mondial de atletism din coreea ca tocmai a inceput azi noapte deocamdata kenya a luat toate medaliile doamne negri mai sunt astia in kenya, franta bineinteles e foarte prezenta da numai cu nume gen ahmed alzzizi, aysa ohurougu, mda multe ouri greu de pronuntat astia au pus stapanire pe sahara or sa moara de sete habdulilalh, soldatul american din salvati de clopotel s-a cuplat cu printesa din bahrein si tocmai ce fuge cu ea pe avion la londra cu destinatia chicago film siropos american si tre sa ma gandesc ce naiba fac de mancare lu taicamiu ca e iar la spital apropo madam tu cui povestesti si trebile stiute sa ii pui la curent crezi ca mai citeste si altcineva ca m-ai bagat in ceata acuma na nu stiu ce atitudine hai gata va ajunge pentru revenire tre sa vad daca scapa printesa madam challange accepted hehe itțs funny cos it will never happen, fuck nu mai are farmec nici la mine acum u totally ruined it

sâmbătă, iunie 18, 2011

itțs funny cos its treu, saptamana aceasta deja i-am zis c-o terminam dupa care ne-am impacat. nu mai pleaca la londra. e la fel ca inainte in rest, doar mai obosita si mai fucked up, vinde hasis, n-are cum sa-si faca acte. ieri ne-am intalnit dupa ce n-o mai vazusem de duminica si avea rani pe maini. am intrebat-o ce s-a intamplat si mi-a zis ca s-a batut cu unii cu o seara inainte. de kkt. apoi am fost la scoala, apoi ne-am intalnit iar, si acum incepe nebunia. ne-am intalnit si cu niste prieteni de-ai ei, un negrisor oribil si altu mai gangsta asa, cu o masina. era tarziu trebuia sa ma intorc si au zis ca ma duc ei pana la o statie. pe drum am vazut insa ca the gangsta sau g, el chiar e dealer sau recuperator sau toate la un loc. adica ca in filme, negru cu ochelari de soare noaptea la volan, inele, lant, bratara, faze, si am facut un tur prin oras iar el se oprea din cand in cand la cate un colt de strada sau barulet de unde se intorcea cu bani. eu coate,
cine dracu-s astia, nu puteam sa-i zic nimic, a da ideea era ca ea si cu negrisoru celalalt sa inceapa sa lucreze impreuna si sa se mute intr-un apartament al lui g. care g sau gangsta in timp ce mergeam cu masina ne povestea despre viata lui si cum face bani fara sa faca rau nimanui, cum a stat in america la los angeles cum vine el din mali si in general cum e cu viata banii femeile barbatii dragostea si alte lucruri printre care si dumnezeu. eu din 5 in 5 minute ca sa ma lase naibii intr-o statie de metrou, ca nu ca stai ca mai e timp pana la ultimu tren, cand alalalt cobora din cand in cand din masina celalalt negru ne povestea el cum asta are castele in mali si tot felu de kkturi, si ca toata noaptea o sa faca ture cu masina si n-o sa faca decat sa adune bani. ei foarte de treaba asa, da cu din alea hip hop la maxim, geamurile deschise, chestii. ei ii era somn si dupa ce m-au lasat pe mine la metrou trebuia
sa se duca acasa. nu am apucat sa intreb cine dracu sunt aia, ce cautam noi in masina lor si ce are de gand sa faca cu ei si nici in seara asta nu m-am lamurit ca am vb doar la telefon. cand ma lamuresc va explic si voua, ca o sa vad maine dimineata.
hai ca ma culc ca sunt varza hai noapte buna

vineri, octombrie 01, 2010

Micul orasel german unde am ajuns e chiar frumusel cumva, 60 de mii de oameni in cladiri colorate stil medieval stradutze rotunjite si tot timpul deluroase nu prea aveau logica asa ca m-am ratacit imediat oameni calmi fara viteze si acceleratie, mai ceva ca in braila, liniste totala si totusi avea cam tot ce ii trebuie inclusiv un mare castel vechi visiniu pe malul verde tot al nu stiu carui rau destul de important cred, hotelul era roz cam tot dar macar de data asta avea internet peste tot gratis si piscina si tot felul de chestii, bunicel, sheratone se lauda degeaba, m-am balacit mai ceva ca un phelps in toata piscina mai ales ca nu era nici dracu acolo, nici macar ingrijitor ceva, era cam creepy in schimb ca era o liniste de inmormantare auzeai cam tot ce gandeai daca era cazu iar in camera televizor cu vreo nspe mii de filme porno nemtzii sunt nebuni normal ca erau cu pay tv da unele mergeau gratis nici o problema iar filme normale erau doar 4 dintre care doua erau sex in the city si sex in the city 2 singura explicatie mi-au dat-o mamutele nemtzoaice pe langa care iti trebuie si un din asta probabil ca sa mearga treaba bine oricum ca o doamna am fost aveam sofer la usa zilnic de la aeroport la hotel de la hotel la firma si inapoi cu mertan din ala de nu stiai sa deschizi geam usa sau macar sa iti pui centura ziceai ca transportau vreun presedinte ceva sau ma rog poate chiar au crezut asta cand mi-au vazut fata nu zic nu mi-au platit ei toate mesele asa ca diurna as fi putut sa o fac praf seara prin baruri sau eventual la hm daca cineva s-ar fi hotarat dracului la o chestie normala la cap de acolo traineru era de la divizia de ITisti unde m-au si dus de altfel, un birou cu 3 grasi din aia de li se revarsau burtile pe tastatura si aproape pe cele doua monitoare la care lucrau, da lucrau fiecare la doua monitoare p-asta n-am inteles-o mausul se ducea de pe un monitor pe altul ma gandesc ca era ca sa joci warcraft pe unul si in acelasi timp iti puneai un film pe alalalt ca sa nu te plictisesti cat muta adevrsarul oricum altceva nu cred ca faceau oamenii aia la munca aveau niste birouri din astea imense de puteai sa dai petreceri si goale pe masa nu prea aveai altceva decat tastatura ziceau de unii ca gatesc in ele, desi aveau ditamai bucataria cu absolut tot ce iti trebuie absolut nesimtiti ce sa mai, traineru, gras cum ziceam, il chema martin, asa il chema domne ce vrei sa iti zic probabil ca sunt multi la ei asa, mi-a zis ca avea stramosi in romania, bunicasa se nascuse in jdetul buzau iar strabunicasa in straja din suceava in tara bukovina nu de alta dar mi-a aratat certificat de nastere si casatorie erau scrise in 3 limbi romana germana si latina era 1915 chiar in razboi probabil o chema Josephina cayavczuk omu isi construia arborele de stramosi avea chiar si un soft special pentru asta cu nspe mii de documente antice cu diverse persoane avea o lista cu stramosi sute i-am zis ca numele cayavczuk nu pare romanesc ar trebui sa caute in ucraina polonia sau ungaria era extrem de bucuros ca se cam blocase la romanica cert e ca avea o gramda de treaba soferu de la mertan la fel tare vorbaret omu avea o companie din asta de mertzane si toata ziua ducea oameni transfer de la aeroport la hotel etc. Tocmai o vanduse dupa vreo 20 de ani de munca zilnic 14 ore inclusiv weekend acum lucra angajat part time pt ca nu prea avea ce face acasa nevastasa era in america de sud vizitase argentina si apoi mergea in bolivia si maciupiciu si peru si probabil chile parca a zis avea o vacanta de vreo luna dar era deprimata ca nu prea erau paduri pe acolo ce oameni cert e ca m-au lasat in fata garii de unde nu m-am priceput sa gasesc peronu care trebuia drept pentru care am pierdut trenu si a trebuit sa astept o ora pana a venit urmatorul aici ploua de rupe, dusuri cum de altfel au anuntat la meteo sper ca pana la munchen sa isi revina vremea ca as mai umbla prin oras un pic asa ca pentru ultima zi

joi, septembrie 30, 2010

Marele balci din bavaria nu e cu aproape nimic deosebit la a doua incercare dupa doi ani, tot un camping gigant de corturi pline cu zeci de mii de oamenii fiecare toate varstele si natiile in costume bavareze rochii colorate cu sort deasupra si funda si ditamai decolteele, pantaloni 3 sferturi din piele intoarsa culori de munte si bretele dansand toti pe mese cu imensele halbe de bere de ti se schimba proprietatile la muschii mainii daca bei mai mult de doua, tot oameni prin copaci pisandu-se dezmat total poate doar ca data trecuta nu am observat tiganii romani care administreaza budele, si cantaretii ambulanti nemti de la colt cantand mica tiganiada pe romaneste si am mai descoperit caii bavarezi niste chestii mari cat elefantii stiu pe cineva care n-ar mai fi iesit cu orele de la grajduri desi mirosul era specific, si de data asta am apucat sa vad si orasul in afara de oktoberfest au un centru vechi f tare si evident full de turisti poate cu alta ocazie mai venim pe aici cateva zile, e destul de interesant acum sunt in tren merg spre ashaffenburg ceva de genu, un orasel mai mic decat braila de vreo 3 ori cred, drumul e f misto, sunt cateva zone cu peisaje geniale si orasele mici tare dragutze maine dimineata ma vad cu nemtoaicele de la marketing si apoi training bleah o sa mor de plictiseala vreo 6 ore iar apoi ma intorc la munchen, so vreti ceva din germania ? last chance!

joi, septembrie 23, 2010

netbuc, mazda, eye4g, casa, inel, piscina, bicicleta, croaziera, bilet la oktoberfest, by the way e 500 euro cazarea pe acolo, stie cineva mai ieftin ?, lampa, pantofi, crema, ce lipseste, sa ma trazneasca sfintii!

joi, septembrie 16, 2010

diseara ma duc la focus grup sa particip la studiu sa se faca o reclama la orange m-am apucat sa mint pe la astia ca nu lucrez la marketing ca n-am facultate ce nu face omu pt 60 de lei m-au intrebat ce fel de persoana ma consider le-am zis ca sunt nebun si nonconformist asa mi-a zis recruterita ca tre sa zic ca sunt din asta in pas cu moda cu trendurile interesat de fizic ma imbrac ciudat si alte chestii le-am zis ca sunt plin de viata nu lepra cum e adevarul si culoarea violet imi inspira apus de soare nu o bataie intre cutitari si m-au intrebat cu cine vreau sa cinez le-am zis ca nu mananc seara si nici cartofi prajiti mi-au zis ca trebuie totusi sa imi aleg o personalitate am zis ca hai fie jodie foster cica imi place actoria doar nu era sa zic Skin de la Skunk si cica sa vorbim despre filozofie o yes asta-i ca aia de la caminu crestin cu citit biblia in fiecare seara si stat 5 zile singur mai lipseau clismele cu argila mda tre sa ma imbrac ciudat any ideas ? madam trimite-mi costumu tau de haloween dc ai gasit

sâmbătă, septembrie 11, 2010

Poveste cu tiganca Meda teleportata de langa algerianul Suley – nu va imaginati ca e chiar o poveste ci e adevarat totul culminand cu fata rroma care protesteaza in fata Ambasadei Frantei din Bucuresti Jos Sarkozy, lumina si cadura la Lyon, un fel de marseieza fara suflet, fara sentimente, doar apartament s concubinaj. Libertate egalitate faternitate gaze si electricitate striga tiganii in amzei si apoi il intreaba pe sefu galeriei ce sa mai zica – de ce nu ia statul roman atitudine fata de repatrierivoluntare. Pentru Meda, decizia are o incarcatura aparte, Sarko a despartit-o de gagiul ei dilos Suley francezul
Rom pakivalo tot striga ea disperata din multime, lumea ii stie povestea dar ea o povesteste mereu cu ton ridicat ca sa inteleaga toti – ea avea o situatie ok zice, acolo in franta, un apartament, drept de munca, un iubit francez, ma rog nici el nu avea acte, era algerian. Opt ani in hexagon, socializat cu lumea, a muncit si-a facut un viitor iar domnu sarko ii destrama tot, franta este tara ei mama si tatal ei care au crescut-o s gata sicualgerianu acumaca a ochii care nu se vad, era si un film romanesc serial. a fost expulzata pentru ca intr-o seara intrase intr-o casa parasita unde socializa cu multi romani, a fost legitimata si incatusata ca cea mai mare traficanta. Nu avea cetatenia franceza, nu a facut cererea aia avea domicil stabil nu intelege nimic. a stat 8 ani acolo, trei a lucrat la negru si cinci cu contract la restaurant ospatarita. Sora lui, Aisha are cetatenie franceza si i-a ajutat dar e greu la ei cu progamarile astea, nu stie ce sa faca acum, nu se stie daca va mai fi vreodata cu Suley si ce sex facea baiatu ala doamne doamne asa ca madam capshunica de tigani s-a scapat si vad ca s-a eliberat si piata de arabi asa ca bring it on!

duminică, august 01, 2010

ziua 1 – cazare intr-un alt oras decat cel spre care plecasem dupa o foarte buna organizare a planificarii – dupa kfc-ul din zori ar merge o scurta drumetie pana la cascada, poate cel mai scurt traseu al acestui lant muntos si totusi deja mici indoieli despre posibilitatea de a l parcurge pana la capat – tot felu de apozitii care nu-si iau locul pe un drum muntos gen de ce naiba nu e asfalt pe aici sau cand ajungem la cascada bem si noi o bere la terasa, nu? dupa 5 minute devenite deja smiorcaieli ca ma strang adidasii astia nu s-a mai intamlat pana acum sau ce face daca vine ursul mai bine ne intoarcem foarte repede deja primul punct de reenergizare o piatra de repaus mai lung decat urcatul de pana atunci trase de juma de ora sau ma rog la mersul nostru cam o ora si panta asta ma inteapa in fiere si noroiul asta imi murdareste fluturii si intrebare pentru fiecare coborator cat mai e pana la cascada si abandon cu 10 minute inainte de final, leprele ... ambele ... pe cel mai scurt traseu cu putinta pe calculatelea si splinele scurgandu-li-se pe gleznele entorsele le-am facut o poza la varf sa vada ce au pierdut si sa le vezi la coborare ce viteza au prins i-au intrecut pe toti pana in sat mai ales ca finish-ul era la resaurant mai mai sa lanseze comanda online sa ingurgiteze direct cand ajung

sâmbătă, iulie 24, 2010

Am castigat deja un game deci pregatiti-va ca evoluez




mai am o zi de eveniment, pana acum a iesit bine chiar daca teribil de stresant, daca trece si maine gata plec in turneu acasa
mai multe detalii pe
http://bcr.tenispartener.ro/ro/news/detail/98/dpd__in_actiune.html

miercuri, iulie 14, 2010

federer si nadal sa faca bine sa inceapa sa se teama I am in the game Roland Garros se muta la Arad pe 22 fiti pe faza ca am primit si sort rosu hot stuff! ... hot stuff ?

marţi, iulie 06, 2010

Bai copii aseara am visat strada aia din braila cred ca o stiti e in forma de pod de nuc rotunjit cumva prin centrul vechi pe la nu stiu exact cum sa zic cu casute mici si garduri din tabla si multa verdeata si fara nici o masina la un capat e un bar al marinarilor si la celalalt tot o carciuma da mai parasita nu mai stiu ce era cu strada cre ca era dragutza asa pur si simplu in vis era renovata si modernizata gen lipscani asa cu niste terase si lume multa si orasu era mult mai prosper si cred ca cineva dintre noi era pe strada da nu mai stiu cine se intalnea cu cineva parca astepta pe cineva oh my god pe badel pe el il astepta si asta vine exact in curu gol da culmea e ca nimeni nu se oripileaza ca si cum ar trece zilnic pe acolo asa dupa un dus foarte rece ca din vama din seara aia de cand nu mai pot sa neg sau sa infirm oricine ar zice ca m-ar fi vazut in curu gol vreodata mi e si greu sa ma gandesc acuma apropo am fost rupt de bolnav tot wikendu mi s-a blocat gatu de tot ca cica raceala de la aer curent whatever cert e ca nu am mai putut sa inghit si am mancat numa supa si piure azi am avut o singura idée buna si nici aia ca presupunea un buget de 30 de euro care nu s-a aprobat in rest pot sa zic ca m-a adaugat alina sterpul pe facebook deci n-a trecut ziua chiar nepasatoare by the way ce dracu ti-a fost in minte de ti-ai pastrat numele? Tara e n cct rau de tot au crescut toate fiscalitatile pensionarii se omoara ministry s improscati cu oua si rosii iar mare parte din teritoriu e inundat inclusive sub amenintare e braila cu stradutza ei in forma de pod si cica daca nu rezista digu de la galati cel mai mare dezastru urban se poate produce de la world war 2 incoace asa ca trec eti acasa ca ni se ieaca toate corabiile la propriu!!! am mai avut senzatia asta la un moment dat nu mai stiu cu cat timp in urma eram intr-o tabara din aia 40 de persoane in 2 camere cre ca am mai vorbit despre asta cu voi dupa cateva ore nu mai stiai care e dormitoru fetelor si care al baietilor se amestecasera cu totul la un moment una m-a pus sa ii aduc ceva si cand am trecut pe acolo era jaf jaf una isi lacuia unghiile de la picioare alta isi pensa niste floci de pe degete tot de la picioare alta se dadea cu nu stiu ce balsam intime apoi unii care se lingeau si la capat niste lesbiene da astea nu mai stiu sigur cine erau, una dintre ele era extrem de urata si dadea prost pentru cuplu per ansamblu a cre ca imi amintesc era una care luase nu stiu ce premiu la olimpiada internationala si primise cadou din partea scolii tabara asta nu cunostea pe nimeni nu avea nici o treaba cu nimeni si pana la urma s-a dat la tipa asta si mi se pare ca pana la urma a plecat acasa mai devreme ca o muscase o vipera la un moment dat nu stiu cum naiba am baut noi de am ajuns intr-o alta tabara opt kilometri mai in josu muntelui eram eu irina fratila si inca un tip punker rupt cre ca se drogase toata ziua cel putin ion u l-am vazut facand altceva si la un moment dat am zis ca tre sa plecam la tabara noastra si pune-te si urca te cu astia doi dupa tine 8 kilometri pe un drum pravale fratila isi gasise un toiag si urca agale in fata noastra iau io ca punkeru in spinare noroc ca era slab mort asta nu mai stiu era in liceu cu noi sau ceva de genu da era punker din ala cu noroi pe buze nu prea aveai ce discuta cu el ti am zis era drogat inca de dimineata io vedeam oameni pe marginea drumului multi oameni parca ne asteptau sa urcam cu ei si mereu altii la un moment dat in sfarsit cineva real pe drum unu tot de la noi din tabara da nu il stiam exact ca parca nu era din dormitoru meu desi era un singur dormitor de baieti asta era mai geek asa cum sa zic cre ca era tot premiant pe la olimpiada era mort de frica de urs l-am luat cu noi l-am pus initial sa impinge in punker din spate da n-avea spor asa ca l-am trimis sa o tina pe fratila pe aceeasi linie sa nu pice in rapa era intuneric bezna nu vedeai nici 6 metri culmea e ca punkeru vedea drumu si zicea din cand in cand cand se trezea dreapta stanga tocilaru si fratila urcau mai repede si mai mereu nu ii mai auzeam in fata pana cand se gandeau san e astepte dupa vreo 2 ore de urcat asa trece unu cu un fel de camioneta cica sane duca el la tabara si ne-am urcat in spate in remorcher cum ar veni fratila a borat peste bord de vreo doua ori l-am intrebat cat mai aveam ca cica inca 6 km deci singuri urcasem doi ne lua cam o zi sa ajungem pe jos in sfarsit am ajuns asta nu ne-a lasat la tabara ca avea alt drum mai aveam cam 400 de metri de urcat si mi-am dat seama ca fratila nu mai avea camasa mea cu ea si tot io mi-am dat seama ca o uitase in remorcher si m-am apucat sa alerg dupa el si sa strig numai ca era camioneta din aia veche de facea zgomot turbulent pe drum de munte si asa ca nu se mai auzea nimic peste si asa am ramas fara camasa si imi placea rau camasa aia fusese a lu tata era albastra cu alb in patratele din material grosutz asa la un moment dat alergam prin clasa in generala si mi s-a agatzat de o banca si s-a rupt la baza o colega a luat-o acasa si mi- cusut-o doar ca a trebuit sa o scurteze ca partea de jos nu mai putea fi recuperate da arata inca bine mai aveam si una rosie tot asa cu patratzele tot de la tat ace dracu am facut cu ea nu mai stiu ca nu o mai am nici p-asta taicamiu se imbraca f mishto avea super haine din alea de hippie asa un pic dar fara sa fie intentionate o gramada de evazati o geaca din piele neagra ce dracu a facut cu ele nu inteleg ca n-am mai prins nimic cre ca le purtam si acum bine mersi

marţi, iunie 29, 2010

Pozitia asta este complet incomoda iar offisul asta nu va intelege niciodata de ce incep mereu cu litera mica si nu folosesc punctuatii si puncte ci doar argouri si unele arhaisme, norul din varful blocului da sa ploua si ma cam cutremura, toate sunt pe dos nimic nu se leaga e un neterminat cerc vicios pana si habarnam se rostogoleste in ghinda cand se gandeste sunt prea multe brusc deodata poate ar trebui sa fie mai putine, daca totul ar fi organizat si bine pus la punct le-ar fi mai usor fiecarora dintre ele sa treaca insa e mult prea dimineata pentru orice iar noaptea se azvarle mult prea grabita pur si simplu nu se leaga nimic, toate se dau cap in cap si te intrebi vesnic cine merita asta

sâmbătă, iunie 19, 2010

Habarnam reusise sa scape de internare in spital, cand asistentele s-au ocupat de prichindei, el a fugit si s-a ascuns, insa toti ceilalti prieteni ai sai erau acum acolo si se rugau din ce in ce mai tare sa vina cineva sa ii scoata. Asistentele ii internasera pentru ca nu aveau niciodata paturile ocupate. Acum erau foarte agitate pentru ca nu mai aveau nici un pat liber si se gandeau ce vor face daca va mai suna cineva la usa spitalului. Probabil ca vor fi nevoite sa il refuze, sa il ingrijeasca pe loc dar sa il trimita in alta parte, in nici un caz nu vor putea sa il primeasca peste noapte nici daca ar fi un caz foarte grav. Niciodata nu s-au confruntat cu o astfel de situatie. Habarnam se hotari sa le faca o vizita prietenilor lui internati. Toti incepusera sa se roage de el sa ii scoata de acolo. Toti ii spuneau ca ei de fapt nu sunt bolnavi si ca asistentele i-au oprit acolo fara nici un motiv medical. Habarnam era consternat. Le-a promis la toti ca le va face pe plac si va incerca sa ii scoata cu conditia sa le spuna la toata lumea ca el a nascocit ideea balonului

luni, mai 03, 2010

i-am inmanat cartea de vizita un pic indoita la un colt de la cutia prea stramta, ce sa isi dea seama din ce e scris pe ea, nu are cum sa stie ce culori imi plac sau ce concentratie de subitramina am mai ales cu pulsul asta aproape pe minus probabil se trage de la ciocanitorile de la miezul noptii iti spun au un ritm atat de bine fixat, sincronizat incat iti dau peste cap toata linistea si te afunzi in niste valuri de ate pufoase si dupa ce ca eram necalcat acuma e si plin de scame cred ca si intre dinti mai am cateva abia daca se duce efectul de la anestezic si incepi sa le simti una cate una deodata ai maini, unghii, coada si niste lucruri noi, astea parca nu erau inainte, serios, un fel de evantai pozitionat cam ciudat exact pe noada fundului astfel ca daca dormi in cort ti se propaga aerul generat de avant dinspre varful prelatei pana spre intrandul sprijinit pe un singur fier, pe celalalt l-au ros lupii ziceam de anestezic, efectul trece dar uneori revine sau asa pare cand te astepti mai putin esti convins ca s-a terminat gata au trecut cateva luni si deodata te trezesti ca tot mai e, il simti pe undeva in glezna sau e o vena pe la spate spre gat parca nu mai e acolo si stiai ca trebuie sa fie de fapt tocmai asta e problema ca nu il simti ca practic asta e efectul de anestezic ajungi direct nesimtit, la propriu nu la figurat in cele mai multe dintre cazuri nu e nimic rau in asta doar ca ajungi sa te intrebi el ce simte e constient ca totusi existau niste lucruri acolo nu obiecte nu e ceva concret dar e ceva ce trebuia sa existe si te uiti si nu e il cauti si nu il gasesti de nici o culoare ca si cum ai fi orb si surd poate ca asa se manifesta el depinde si ce corp provoaca de data asta daca e unul pacatos si plin de spurcaciuni atunci nu ai ce sa mai comentezi ca el chiar se uita si la astea le analizeaza si trage o concluzie la final de cele mai multe ori pripita dar pe ce te poti baza sincer acum si i-am spus sa fie atent dar anestezicul a zis, nu, vom face asa cum a spus el fara nici cea mai mica schimbare s-a intors cu fata spre norul de petale indepartandu-se lent pe drumul coborand la cocinele de porci

joi, aprilie 29, 2010

o cu totul noua lume, un alt pamant, maxima armonie, in tot felul de culori, mult mai putine numere, cuvinte aproape deloc, aproape ca nu iti dai seama ce sunt alea expresii, gesturi simple care spun totul, si toti te vad si te aud si nu te intereseaza, esti pe o insula singur fara nimic, una cu natura, ecouri, pesti care vorbesc in apa si pe uscat, numai intre ei, foarte rar cu tine, poate doar daca ai ceva impotriva lor, ei sunt constienti ca sunt comestibili, dar nu si-au pus macar problema daca esti vegetarian sau nu, poate tie iti place pacea, pe ei nu ii intereseaza, exista doar legea junglei, fara reguli, fara avocati doar fire de nisip si valuri sparte cine iti ofera aceasta lume trebuie sa te lupti pentru ea si nu e usor iar acum ploaia s-a oprit doar mai picura

luni, aprilie 26, 2010

Camelia stia ca nu va rezista tentatiei si ca pana la urma va trebui sa ii spuna ceea ce simte. Insa el nu a mai avut rabdare, s-a trezit dis-de-dimineata si a stiut ca era ziua in care trebuia sa isi faca avant si sa incheie o data socotelile. Amandoi stateau langa geam si il priveau descumpaniti cum tipa spre ei pentru fiecare gest necugetat pe care il comisesera pana atunci. I-ar fi spus macar cu un glas stins ca nu au nici o vina pentru ca s-a intamplat asa dar stiau ca daca il vor lasa sa se descarce totul va fi mult mai uspr apoi caci va putea si el sa se simta in sfarsit ca un adevarat orator. Insa el avea alte planuri, era hotarat sa ii izgoneasca de pe treptele casei sale si sa nu ii lase sa isi continue existenta nici macar in gradinita din fata, si iarba aceea care stransese atatea amintiri, unele triste, altele vesele, toate ale lor si greu de uitat. Toata vitrina de la colt pana dupa trepte o vroia acum doar pentru el. Nimic nu mai era de iertat. Si daca ai fi trecut cu o zi in urma cand se apropia soarele de ciocul armurii din varful bisericii pe langa fostul restaurant dinspre palat, i-ai fi vazut gesticuland unul spre altul fara a intelege ce urmareau de fapt prin acele greseli, poate doar crezand ca au dat vina unul pe altul sau doar pe destin si acum fiecare se intreaba daca se va putea vreodata intoarce de unde a plecat si daca va putea sa il mai priveasca in ochi fara sa clipeasca asa cum n-ar fi avut probleme pe cand imparteau cele doua trepte la trei, si daca va reusi vreodata sa se mai atinga de el cu aceeasi ardoare a degetelor innegrite de praful de pe trepte si de seceta crunta din zilele trecute. Prietenia dintre Vasile si Grigore este nesfarsita si nici o femeie nu va putea schimba acest lucru. O sa vezi ca vor reveni pe trepte. Visul de ieri a fost lipsit de sens. Ce sa inteleg dintr-un avion care zbura la altitudine prea mica atat de aproape de cateva ori de a se izbi de turnurile cladirilor acelui oras in care transportul in comun se facea prin niste trenulete asemanatoare cu sagetile albastre dar care functionau agatate de niste bare fixe pline de curent ca niste telecabine de campie iar drumul era tot timpul drept, nici un viraj, nici o intersectie. Ciudatenia si mai mare era ca oamenii nu ajungeau la barele fixe si nu existau alte metode prin care se puteau inalta pana la ele decat avionul care insa avea un pilot foarte putin experimentat, parca il si cunosteam, era o femeie, grasa si cu putina mustata dar nu imi mai amintesc pe cine reprezenta. Pana la urma am ajuns unde urma sa fim cazati, si totul era plin de prad, paturile erau prea multe si inghesuite iar unele camere nu aveau geamuri. Dar nu asta imi trepida prin cap la ora aia ci gandul ca voi sta in camera cu cineva nedorit, era mai infricosator decat orice, asa ca m-am decis sa ma mut in turnul fortaretei, acolo sigur nu va dori nimeni sa stea pentru ca era fix pe marginea rapei si exista un oarecare pericol de a se prabusi in gol vreo 320 de metri cu sanse minime de a scapa cu viata.

marţi, martie 23, 2010

aproape doua luni de chinuri groaznice mai ceva ca la nastere si in sfarsit o veste buna, parca si cafeaua miroase mai frumos acum, un strop de lumina de sub zapada hai ca se poate se lumineaza cu totul pana la urma credeti mai departe

joi, februarie 11, 2010

daca ar fi comestibil, noul radiator ar fi rumegat savuros de caine asa privire spre el are dar asa nu poate decat sa se gandeasca la faptul ca intr-o zi va reusi sa si-l toarna pe tot in cap revarsat sau ca tot e la moda acum sa inventeze un avatar care sa il faca sa intre in el si sa traiasca acolo chiar si fara noi

marţi, ianuarie 26, 2010

ger cumplit...

















miercuri, ianuarie 20, 2010

oras gri